miercuri, 13 iulie 2016

"JE SUIS UN CHERCHEUR" – EU SUNT UN CAUTATOR...

Dupa intrebari din mai multe parti despre experientele din Africa, am hotarat sa scriu cate ceva din cele traite, s-au adunat multe. Asa ca voi descrie cateva istorisiri interesante, din categoria celor usor de digerat si inteles din viata unui spirit interesant intalnit in ultima mea calatorie din Africa.








"JE SUIS UN CHERCHEUR" – EU SUNT UN CAUTATOR...
El este Baba, un istoric ce se apropie de varsta de 100 de ani  traiti aproape in totalitate pe langa regii africani, a scris din istoria secreta a catorva, are povesti incredibile. Este invitat in casa regala din Bangoulap – Camerun , mi-a fost mai greu sa inteleg in prima seara de ce este provocat la discutii despre secretele de la capul regilor si realizez seri la rand cum toti par incredibil de satisfacuti cand asculta despre ce viata duc altii din neamul lor, par a se hrani ca la un festin regal din toate aceste istorisiri.
Sunt intr-un fel de mic palat, una dintre cele mai frumoase case-domenii din cate am vazut prin calatoriile mele. Aproape tot este construit pe structura rotunda in jur, totul este ales cu o intentie anume, fiecare obiect are o istorie in spate, fiecare colt este amenajat ca o poveste, care daca e necunoscuta, o poti creea doar privind. Arta africana din cele mai vechi timpuri este adunata aici, un fel de muzeu - locuinta. Dormim in incaperi pline de obiecte care au participat la ritualuri stravechi, multe din religia anemista. Pare totul atat de familiar si in acelasi timp dintr-o lume diferita. Le multumesc seara de seara ca ma primesc printre ele, le rog frumos sa imi ofere din secretele lor, daca-mi este permis sa aflu si astfel visele-mi curg ca niste basme colorate frumos sau alteori mai intunecate...

Subiectul voodoo ne-a fascinat de cand l-am cunoscut pe Baba si ne-a starnit curiozitatea la toti, fiecare a venit cu intrebari, la unele ne-a raspuns, pe unele le-a evitat, spunand ca suntem prea frumosi ca sa cunoastem tot adevarul murdar. Spune des ca in unii oameni salasluiesc niste entitati despre care daca am sti, ne-ar fi greu sa le acceptam  in lumea asta cu misiunea cu care au venit, iar judecata trimisa catre ele, ne-ar incarca viata cu poveri si corzi cu acele entitati.
Baba este musulman si explica mereu ca el este doar un cautator in existenta asta, departe de a fi practicant de odoo, dar crede in tot ce a vazut si simtit.

CE ESTE VOODOO?
IN CE CRED VOODOO?
CARE ESTE DIFERENTA INTRE UN CRESTIN SAU INTRE O ANUME RELIGIE SI VOODOO?
Voodoo <spune istoricul> este o simpla energie, simpla e departe de a insemna ca e lipsita de importanta (unii spun ca este religia anemista in care exista adepti nepracticanti si adepti practicanti) care cuprinde elementele de pe pamant – apa de doua feluri (statatoare si curgatoare), pamant, foc, vant (ne spune sa intelegem ca este vorba de vant si nu de aer, de cele patru vanturi).
El ne spune ca unii adepti voodoo cred ca pe pamant sunt mici Dumnezei si se comporta ca atare, se folosesc de elementele naturii pentru ceea ce fac ca niste Dumnezei si atunci cand trec in nefiinta se conecteaza la Dumnezeul care i-a creeat.
Exista voodoo care nu mai au viata pamanteasca <ne povesteste ca a vazut doi> si sunt ca niste trupuri care par neinsufletite, pot sa traiasca fara hrana si fara apa, uneori se misca, alteori sunt ca niste mumii/statui  neinsufletite. Spune ca spiritul este de fapt voodoo care mentine in aceasta stare trupul si asta este cu un scop, acela de-a veni din cand in cand in trup si a da anumite mesaje celor care au nevoie. Cand cineva ajunge la un astfel de voodoo, este ca intr-o scena de groaza, un preot voodoo face un ritual si spiritul vine si intra in acel trup si incepe si spune diverse lucruri, e ca si cand un mort se transforma in viu si incepe si transmite mesaje. Ne poveseste cateva scene la care a asistat. Are multe retienri, se cunoaste clar cum incearca sa faca rezumat din cele traite, in asa fel incat sa nu interpretam ca pe un film de groaza povestile.

Intrebam despre un ritual voodoo…
Ne spune ca e ca o slujba in care preotul spune incantatii puternice care functioneaza prin puterea cuvantului spusa de cineva care are o putere asupra acelor cuvinte si foloseste adesea plante (despre care nu stie nimeni in afara celor alesi ca initiati), apa curgatoare sau statatoare, vant, uneori se foloseste de intuneric, alteori de lumina.
Le-am explicat de apa sfintita, de ritualul botezului de la noi, de apa pe care o punem la fereastra dupa ce moare cineva si vine spiritul sa bea, povestesc de memoria apei…Baba asculta respectuos si simt ca stia despre ce vorbesc, m-a ascultat foarte incantat si apoi mi-a explicat ca sunt mai mult decat ceea ce stim noi de la preotii nostri initiati sau de la strabuni si parinti. Sunt ritualuri care ajuta spiritul sa patrunda in calatoriile din viata asta. Povestim mult vreme de un ceas cum decurg aceste ritualuri. Spune ca oamenii ar trebui sa se trezeasca si sa realizeze ca botezul e bine sa fie facut chiar zilnic si atunci viata lor ar fi inconjurata de alte entitati decat cele de acum.
Doctorul din grup este sceptic si l-a contrazis de cateva ori. Tot spunea ca au si ei in catolicism ritualuri, dar ca sunt doar ritualuri simbolice. Am povestit de simbolistica veche putin, semne sacre, crucea, alte semne, mudre etc. si comunicarea din trecut prin semne. Baba stia si spune ca el crede in tot ce exista si in ceea ce credem ca nu exista, tot spunea ca daca ar fi fost sa traiasca in limitarile religiei musulmane in care s-a nascut, nu ar mai fi fost cautator in viata asta si nu ar fi crezut in nimic. Spune ca limbajul semnelor este mai puternic decat cuvantul si rugaciunea si decat gandul, caci el poate fi activat doar cu intentie pura, fara urma de alte ganduri si alte energii. Spune ca lumea intreaga a fost creeata din semne :)
Incepe sa sune cunoscut tot ce spune. 
Ritualul botezului spune ca in conceptul voodoo ar insemna curatarea de anumite energii cu care deja venim si altele pe care le poarta mama in pantec si  in acelasi timp pregatirea prin apa sfintita pentru a intra in energiile voodoo ale pamantului.

Voodoo este bine si rau in acelasi timp, fiecare alege cum sa foloseasca asta. Dar raul este departe de raul pe care-l credem noi cu mintea umana. Raul este de fapt tot bine. Atunci cand  un ritual voodoo face ceva ce percepem noi ca fiind rau, in fapt scopul ritualului este ca sa curete un rau si uneori doar asa aleg elementele naturii ca se poate curata acea energie. Totul se intampla pentru a curata, echilibra si armoniza ceva in raport cu legile naturii si asa cum cere natura. Si uneori pare gresit pentru ca natura functioneaza diferit de legile umane in care noi ne nastem si cu care crestem. Ea isi respecta cursul natural, pe cand oamenii mai putin stiu sa respecte acestea.

A fost creeata pe pamant aceasta energie voodoo si raspunde la toate elementele de pe pamant. Tot ce se leaga ritualic pe pamant, poate fi dezlegat pe pamant. Tot ce credem ca e boala nascuta pe pamant, tot pe pamant se repara. El spune ca spiritul nu pleaca bolnav in lumile inalte. Credem noi ca daca murim de o boala, murim bolnavi, dar spiritul este mereu intreg. 
Voodoo fost creeata ca sa aduca echilibru si vindecare, iar atunci cand cineva intra in ritualuri voodoo, daca se simte rau, sau se imbolnaveste grav, sau chiar moare, inseamna pur si simplu ca ASA TREBUIA SA FIE, voodoo a venit in viata sa ca sa opreasca catastrofe, o catastrofa poate insemna ceva care poate parea simplu - cineva care spune o vorba si acea vorba distruge un intreg univers al altcuiva, sau cineva care taie un copac si toata familia copacului  respectiv sufera sau  in viitor poate sa distruga un intreg ecosistem -, energia voodoo vede tot si curata fara discutii si amanari. Si ceva important este faptul ca energia voodoo nu da explicatii la nimeni, exista si se manifesta dupa legile naturii, este ca si cand natura curata tot ce e de curatat prin voodoo.

Cateva povesti despre ritualuri voodoo
Africanii in esenta sunt nascuti in energia voodoo, chiar daca unii o neaga.
S-au nascut anemisti si spune el ca asta e ca si cand s-au nascut DIN wodoo si IN wodoo, dar nu vor sa isi aminteasca, sau sa recunoasca si astfel ei ajung la preotii initiati voodoo doar cand au probleme sau cand vor sa faca “rau” cuiva. 
Spune ca ceea ce noi nu stim, este ca multe din catastrofele si crimele din lumea asta se intampla pentru ca au acces la energia si ritualurile voodoo cei care o folosesc in aceste scopuri. Dar spune ca si aceste scopuri “rele” au un sens si cand se intampla asa-zisele rele si cand se intampla cele pe care le vedem noi ca fiind bune.

Ritualul cu apa – Baba a vazut acest ritual de multe ori si ne povesteste unul dintre ele
Ne povesteste ca cineva care a fost furat grav s-a dus la un preot voodoo si a cerut sa afle adevarul. Acest preot este unul care are spiritul in corp si traieste ca om pe pamant. Preotul a facut noaptea un ritual cu apa in care a pus multe incantatii prin cuvinte si semne. Spune ca ritualul arata ca ceva frumos, nimic infricosator.
Dupa vreo 3 ore de cantat intr-o limba doar de el stiuta,  a rugat persoana sa se uite in apa. A vazut in apa chipul si numele celui care a furat. A fost intrebat daca vrea sa se curete acea energie prin voodoo cu legile naturii si acela a spus ca rezolva altfel.
Am intrebat daca a folosit si plante, sau ce anume a spus apei. Ne-a raspuns ca a folosit doar apa curgatoare ca sa afle despre cel care a curs ca apa (a fugit). Uneori pare ca stie mai multe decat ne spune, alteori pare chiar si el uimit si usor nedumerit de ceea ce a vazut.
El spune ca anumiti preoti au lasat prin grai informatia urmatoare: candva pe planeta aceasta doar asa se traia si doar asa se infaptuiau lucrurile si toti le puteau face, adica toti cei nascuti aici aveau aceste puteri activate. Ne explica ca se crede ca suntem toti construiti asa, doar ca un fel de val ne este asezat aclo undeva in memoria noastra ca sa nu putem accesa aceste puteri, pentru ca acum planeta lucreaza altfel decat atunci cand a fost creeata acea structura si acum avem de respectat alte legi. Dar exista inca initiati care sa faca toate acestea ca de demult pentru ca exista locuri care inca raspund la acele energii, asa cum este Africa si nu numai.

Ritualul cu statuete – statuile vorbitoare
Intreaba cineva de la masa daca chiar exista statuile si papusile care se folosesc la ritualuri sau daca acestea sunt doar povesti. Ne spune o poveste despre asta.
O fata tanara se duce la un preot voodoo si spune ca toata viata ei a simtit ca trebuie sa ajunga acolo. A ajuns si preotul i-a spus direct ca nu el trebuie sa ii spuna informatiile asteptate si ii ofera o papusa, ea cumpara de fapt papusa. Spune ca acea papusa era ca o statueta si ca preotul facea anumite ritualuri cu statuetele si apoi le oferea celor care veneau la el. Spune ca sunt energii in care el nu a fost initiat, ca fiecare preot are un tip de initieri si mai ales un anume element – apa sau foc, sau vant… care-l ajuta in ritualuri.
Fata a luat statuia si a plecat. Se pare ca cei din fundatie o cunosteau si ii stiu povestea. Statueta a inceput sa vorbeasca din cand in cand, ca si cand ar fi fost insufletita. Asta s-ar fi intamplat de fata cu mai multi si nu doar cu ea…
Ne spune ca papusile care se folosesc cu ace si plante otravitoare sunt deja ritualuri pe care le pot face si cei care sunt neinitiati si ca sunt cele mai simple ritualuri voodoo.
In anumite comunitati in Africa, daca unuia ii displace ceva la cineva, sau daca considera ca cineva i-a creeat o nedreptate, apeleaza la spiritele naturii si le foloseste printr-o papusa ca sa-si indrepte singur nedreptatea. Asta inseamna anemist- asta inseamna sa te crezi un mic Dumnezeu si sa iti faci dreptate…

Anemistii cred ca au doua suflete- unul traieste in inima si unul traieste in cap si astea doua se consulta intre ele si stabilesc ce e de facut cand se intampla o nedreptate. Daca raspunsul este  OMOARA-L, o face fara sa ezite, considera ca Dumnezeu - adica el insusi este Dumnezeu, a judecat si luat decizia.

Pestele vorbitor
Ne spune o poveste asemanatoare cu cea a papusilor vorbitoare, doar ca acum e cu un peste care a vorbit. Cineva a mers la un preot voodoo si a cerut o informatie si preotul i-a spus ca doar pestele ii poate spune ce vrea sa stie. Si nu orice peste…l-a pus sa cumpere acel soi de peste si l-a trimis acasa. Nu stie exact daca pestele era mort sau viu, spune ca pestele a vorbit de fata cu toti cei ce trebuiau sa auda informatiile acelea.
Cei de la masa se pare ca stiau si auzisera de mai multe ori povestile cu pesti sau animale vorbitoare. Pestele e element de apa important in oferirea mesajelor din lumea asta si dintre lumi. Animalele taratoare sunt cele mai puternice animale de pamant care dau informatii din lumea de jos. Pasarile sunt elemente de vant care dau informatiile ce se cred pierdute in vanturile, care de fapt le pastreaza nealterate si le plimba pana se face echilibrarea.

Pentru mine povestile suna natural, ca si cand am trait candva toate astea sau chiar le-am facut, se pare ca nu ma sperie nimic si nu par uimita. Le primesc asa cum vin, fara interpretari. Cei din jur unii sunt socati si neincrezatori, altii deja plini de frici, fiecare traieste povestile in felul lui.
Il intreb din nou despre plante. Ii spun ca eu cred in spiritele plantelor si chiar vorbesc cu ele. Vraciul Benjamin zambeste si incepem si povestim impreuna fiecare in felul sau. Ma intreaba cum fac asta. Ii spun natural exact cum o fac si cum plantele ma indruma apoi noaptea in calatorii si de cele mai multe ori sunt o pasare care zboara si culege tot pe calea vantului. Zambeste din cand in cand. Simt ca doar el crede tot ce spun. Cei din grup comenteaza in soapta si isi fac semne.
Intreaba cineva la masa – “Cum asa, chiar sa aiba plantele spirit?”
Baba il intreaba - “ Stii tu oare ce este acela un spirit ca sa pui aceasta intrebare?” Afla ce spirit e in tine si apoi ce spirite ai langa tine, afla ce spirit e cuprins in scaunul pe care sezi acum si pe pamantul pe care calci si abia apoi vei fi la un pas sa poti afla daca o planta are spirit. Si poti intreba planta insasi daca te incumeti si daca esti merituos, ea iti va vorbi.”
Se naste o discutie lunga in care fiecare isi spune parerea. Baba ma trage langa el si imi sopteste “Copila sa crezi in tot ce iti spun ele plantele, vantul si pamantul, apele si focul, fara sa te indoiesti vreodata ca acela e adevarul.”

Il intrebam de sotiile sale.
Cineva imi sopteste ca vrea sa-l intrebe cate neveste are, ca el e nascut musulman si cu siguranta are mai multe.
Il intreaba direct si el se face ca nu aude sau ca nu pricepe intrebarea   J
Apoi cineva din familie care a vazut reactia il intoarce pe toate partile si aduce in discutie ceva despre copii, il intreaba cati copii are – spune ca 12 si apoi il intreaba intr-un mod diplomat daca sunt cu o singura femeie si spune ca a inceput cu una si apoi a pastrat traditia musulmana si a avut 8, iar in final a ramas doar cu una. Se rusineaza putin cand raspunde…deci are el si slabiciuni si dureri si tristete si regrete umane.
Ne povesteste despre copii cu vocea schimbata, parca e un copil acum si retraieste viu amintirile frumoase.

Il intreb daca va ramane sa mai scrie povesti multa vreme in lumea asta si pe aceste meleaguri? Si spune ca daca cumva nu isi va termina treaba, se va intoarce sa o faca, stie sigur asta, pentru ca si acum este aici in continuarea unor alte povesti din alte existente in care a fost tot cautator. Il intreb daca stie exact ceea ce cauta si imi sopteste ca si cand ar fi un mare secret - "EXACT CEEA CE CAUTI SI TU COPILA..."

Si povestile continua seara de seara pe colina rosie africana…
Multumesc Baba si multumesc tuturor entitatilor care mi-au permis sa ascult aceste povestiri!


miercuri, 16 martie 2016

FRAGMENTE DIN POVESTILE SI LEGENDELE PLANTELOR

Pentru ca la cursuri vorbesc mult despre plante si utilizarea acestora in multe feluri, m-am gandit ca ar fi util sa incep o serie de rezumate despre istoria, legendele plantelor. Iata mai jos cateva la indemana tuturor...


VERBINA

Verbina, numita si "iarba sacra" de catre persani, egipteni si romani, si cunoscuta la noi si cu numele de "spornic" sau "veronica", pare o planta venita de nicaieri pentru ca inca nu i s-a putut stabili locul de origine.

Insa poate fi intalnita pretutindeni, pe toate continentele lumii, in zonele cu clima subtropicala si temperate, verbina a fost pretuita inca din antichitate atat ca planta medicinala, cat si ca planta magica.

Ca sa aiba eficienta maxima, se stie ca verbina se culege numai in noptile de sarbatoare, de Inaltare sau Ispas, de Sanziene si de Sfantul Petru si Pavel. In antichitate, romanii isi impodobeau cu ea templele si o foloseau in ritualurile pentru dragoste. Pusa pe camp, se credea ca aduce recolta bogata. Asezata in incaltaminte, lua oboseala pe loc si era de folos la drum lung.

Ca sa fie de leac, indiferent de scopul cu care este folosita, verbina trebuie scoasa din pamant numai cu un obiect de argint, in noptile amintite, si vegheata pana la rasaritul zorilor. In popor, se crede ca, daca culegi aceasta planta inainte de asfintitul soarelui, tot anul care urmeaza nu mai ai dureri de cap.

Verbina creste prin locurile virane si in preajma asezamintelor omenesti, pe unde pamantul este ingrasat cu gunoaie. In scop medicinal, de la verbina se recolteaza, in iulie si august, cand are maximul calitatilor terapeutice, prin taiere cu foarfeca, partea aeriana, tulpine, frunze si flori. Radacinile se lasa in pamant ca din ele sa iasa alte tulpini in anul care urmeaza.

Ca planta de leac, verbina a fost folosita, inca din antichitate, impotriva durerilor de cap. Specialistii medicinii naturiste recomanda produsele de verbina, infuzie, pulbere, tinctura, in tratarea afectiunilor aparatului digestiv, sistemului circulator, organelor de excretie.

Planta se recomanda, de asemenea, si in tratarea starilor febrile si a intoxicatiilor. S-a constatat, insa, ca jumatate din bolile pe care verbina le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic, domeniu in care verbina are proprietati cu adevarat miraculoase.

Ceaiul preparat din verbina bine uscata si maruntita, o cana de apa clocotita peste o lingurita de planta, trateaza insomniile, migrenele, hipertensiunea arteriala, durerile de stomac, starile de nervozitate, oboseala fizica si psihica. Se recomanda sa se bea cate o cana din aceasta infuzie, zilnic, dupa fiecare masa principala.

Pulberea de verbina se obtine rasnind planta bine uscata in rasnita electrica de cafea. Se rasneste doar cat se foloseste timp de doua saptamani pentru ca, dupa aceasta perioada, planta isi pierde din proprietati. Se pastreaza la rece, in borcane inchise ermetic.

De regula, se ia cate o lingurita rasa de trei-patru ori pe zi, pe stomacul gol, fiind considerata un remediu excelent in tratarea insomniei, a digestiei lente, oboselii fizice, menstruatiei neregulate, durerilor de cap, oboselii psihice, suferintelor hepatice.

Tinctura se prepara turnand jumatate de litru de alcool alimentar, vodca sau tuica facuta in gospodarie, peste 20 de linguri de pulbere de verbina. Se lasa doua saptamani la macerat, apoi se filtreaza si se pastreaza la rece, in sticle mici, de culoare inchisa. Tinctura poate fi folosita timp de doi ani de la preparare. La nevoie se iau cate 50 de picaturi de patru ori pe zi, in putina apa.

Cunoscuta si sub numele de iarba prezicerii, iarba sfanta sau verbina albastra, este o planta cunoscuta in ritualurile si incantatiile druizilor. Aceasta planta perena are o serie de frunze mici si o serie de frunze netede mari si flori dense de un lila-roziu pal.
aVerbina este o planta folosita pentru purificare, viziuni si pentru amestecurile de dragoste – a fost adaugata in lichioruri si afrodisiace. Cuvantul “verbina” este un derivat celtic de la cuvantul ferfaen: unde fer inseamna a goni, a elimina, iar faen inseamna piatra – acest nume i-a fost dat datorita capacitatii plantei de a elimina calculii (pietrisul) din vezica urinara.
Ceaiul de verbina ajuta la o crestere usoara a sanilor, este util in scaderea febrei, in special a celei de tip intermitent. Datorita faptului ca este o planta ce curata rinichii si ficatul, este folosita in cazul eczemelor si a eruptiiilor cutanate. De asemenea mai este folosita in caz de icter, tuse convulsiva, edem, mastita si dureri de cap. Pentru ceai, puneti o lingurita de planta la o cana de apa fierbinte si lasti 20 de minute.
Pe plan extern verbina este folosita in cataplasme pentru infectii ale urechilor, reumatism si rani. Verbina calmeaza nervii, favorizeaza menstruatia si are reputatia de a avea proprietati afrodisiace. Aceasta planta este un puternic detoxifiant limfatic si are efect de curatare a organelor genitale feminine.

Verbina albastra (Verbena hastata) – soi american, este un tranchilizant natural si un remediu in cazul racelilor si a febrei, mai ales atunci cand nivelul tractului superior este implicat. Aceasta ajuta la eliminarea viermilor intestinali si extern este utilizata pentru rani. Se distinge de verbina europeana prin florile sale dense si de un albastru profund. Verbina albastra se poate consuma sub forma de infuzie sau sub formă de tinctura (in alcool).

Verbina in traditiile populare și mistice – utilizari magice

De la verbina se foloseste partea aeriana a plantei.
Utilizări magice: verbina este o planta cu un poteţial magic puternic, apartinand planetei Venus. Preotesele şi preotii romani o foloseau pe altare sub forma de manunchiuri cu care “maturau” si purificau altarul. Druizii puneau planta in apa dupa care cu aceasta ii stropea pe cei ce se inchinau, in semn de binecuvantare.
Verbina a fost culeasa ca simbol pentru planeta Sirius, la intunecarea lunii, chiar inainte de inflorire. In acest ritual a fost taiata cu o secera sacra si ridicata in sus cu mana stanga. Dupa rugaciuni de multumire rostite de catre druizi, acestia au pus in loc miere de albine ca un cadou pentru Pamant, pentru pierderea ei.
Verbina era candva infuzata in vin si purtata pe corp pentru a indeparta insectele si serpii. Este folosita in cada pentru protectie si pentru a indeplini visele. Atunci cand este purtata sau se face baie cu aceasta planta, persoana care o foloseste intra sub protectia zeitei Diana.
Pentru a risipi fricile, se aprinde o lumanare si se inconjoara cu verbina – cu voce tare se rosteste o rugaciune cerand eliberarea din frici sau dintr-o anume frica. Se face acest lucru atata timp cat este necesar.
In noptile cu luna plina, iesiti afara cu un pahar umplut cu apa, verbina si sare. Luati si o lumanare si o bucata de lemn purificat. Scufundaiti lemnul in amestecul de apa si apoi treceti-l prin flama lumanarii. Atingeti apoi lemnul de picioare, maini, umeri si cap. In timp ce faceti acest lucru cereti să fiti binecuvantat cu tinerete şi frumusete. Repetati acest procedeu de sapte ori.
Verbina este purtata ca o coronita in timpul ritualurilor de intţiere si de protectie. Se presara in casa pentru protectie si pentru a aduce pace. Pastrata in dormitor, planta aduce vise linistite. Pastrati-o in casa pentru a atrage bani si pentru a pastra plantele sanatoase. De asemenea se presara in gradini ca ofrande aduse elementalilor si spiritelor naturii. Daca beti sucul proaspat de verbina se spune ca reduce dorintele sexuale. Se arde pentru a alunga durerea unei iubiri sau a mai multor iubiri neimpartasite.
Verbina se poarta pentru a recupera lucrurile ce au fost furate. Ascunsa in leaganul unui copil, planta aduce bucurie şi un intelect activ. Planta se mai arde pentru protectia impotriva atacurilor psihice, dar si pentru a atrage bani si dragoste.
Atrage puternic sexul opus!

Verbena in cultura umana - Calitati homeopate

Verbena este utilizata de mult timp in medicina populara, de obicei in ceaiuri. Printre alte efecte, ea poate actiona ca un galactagog (substanta care stimuleaza secretia laptelui), dar si ca supliment hormonal. Aceste plante sunt, de asemenea, folosite uneori ca avortive.

Printre compusii care au fost identificati in verbena intalnim acidul betahidroxibutiric, acid cafeic (si derivate) si glicozide nedeterminate.

Verbena a fost mult timp asociata cu divinitatile si cu alte forte supranaturale. In Egiptul antic a fost numita “Lacrimile lui Isis”, iar mai tarziu “Lacrimule lui Juno”. In Grecia antica, planta a fost dedicata zeitiei Eos Erigineia, iar in epoca crestina timpurie, legenda populara sustine ca verbena a fost folosita pentru vindecarea ranilor lui Iisus dupa ce acesta a fost coborat de pe cruce. Tot in perioada respectiva a mai purtat numele de “sfanta buruiana” sau “urgia diavolului”.

Alte legende sustin ca verbena ii proteja pe oameni de vampiri prin adaugarea ei in ceaiuri sau turnand uleiul extras din aceasta in apa cu care urmau sa se spele. Flori de verbena au mai fost descoperite gravate pe o amuleta veche de peste 5000 de ani, folosita in diferite ritualuri de magie. 

Numele generic este termenul folosit in Roma antica pentru plantele utilizate la ceremonii de sacrificare, considerate foarte puternice. Plinius cel batran descrie verbena ca o planta foarte pretioasa, fiind mereu prezenta pe altarele lui Jupiter.

Denumirile comune ale verbinei in unele tari europene sunt des asociate cu fierul. De exemplu, olandezii o numesc “ijzerhard” (de fier; floarea de fier), germanii “echtes eisenkraut” (adevarata buruiana de fier), iar maghiarii “vasfű” (iarba de fier).

In japoneza, verbena este numita “bijozakura” (cooperare) si reprezinta un symbol al colaborarii. In cultura occidental, aceste plante sunt un simbol al zilei de 29 iulie.

LAVANDA

Calitatile curative in utilizarea externa: reumatism stari de anxietate, oboseala cronica, epuizare fizica si intelectuala, insomnia, migrene, antispasmodic, antiseptic si cicatrizant.
Legenda Lavandei
Se povesteste ca Lavandula care era o zana foarte frumoasa, era blonda si avea ochii albastri, se nascuse intre lavandele salbatice de munte din Lure. Intr-o zi cand ea cauta un loc pentru a se aseza cu caietul ei plin de peisaje; zana se opri in fata paginii cu Provence si incepu sa planga vazand aceste terenuri sarace necultivate si lacrimi fierbinti de culoarea lavandei au patat pagina deschisa. Dorind sa ascunda aceasta mica drama, zana sterse ochii ei albastri, dar se produse un efect contrariu prin care picaturi fine de lacrimi se mai imprastiara inca pe pagina deschisa. Disperata, zana trase atunci peste aceasta Provence o mare bucata de cer albastru pentru a acoperi toate aceste pete! Din acea zi lavanda creste pe aceste terenuri si fetele blonde din acea regiune au in irisii ochilor albastri paiete de culoarea mov a lavandei, mai ales cand la sfarsit de amiaza in zilelor de vara, ele privesc cerul metalic care cade peste campurile cu lavanda in floare.
Mirosul are in mod evident puterea de a influenta mintea si corpul, iar lavanda este adesea cunoscuta ca regina mirosului.

Cleopatra, se spune ca, ia sedus pe Julius Caesar si Mark Anthony cu acest parfum.
Lavanda este cea mai cunoscuta dintre ierburile mirositoare si a fost iubita si cautata de secole. Romanii si nord africanii foloseau lavanda la parfumarea apei din baile publice. Lavanda se gasea in imbracamintea de calatorie a legiunilor romane si era folosita ca dezinfectant. Aceasta utilizare s-a mentinut pana in Evul mediu si a continuat pana azi. Strazile din Londra in secolul 19-lea erau pline de fete ce vindeau buchete de lavanda si violete.
Numele de lavanda vine din latinescul "lavare" care se traduce prin spalare, fiind indicata pentru bai si imbracaminte.
Vechile mumii egiptene contineau adesea lavanda; care era folosita in procesele de conservare. In afara de mirosul pe care il ofera lavanda are proprietati antibacteriene care o recomanda la conservare.

Lavanda are o dubla placere, de a imprastia mirosul ei in mijlocul verii si apoi in iarna, mirosul ei persistent va emana caldura in cele mai reci zile ale anului.
Peste secole mirosul lavandei nu a pierdut niciodatã din atractia sa. Totusi, caracteristic intregii istorii, istoria lavandei este marcata de bogatie. Mirosurile favorite tin sa fie o reflectie a spiritului curent al unei epoci. In consecinta, lavanda desi folosita totdeauna nu a putut ramane la moda totdeauna.
Primul parfum faimos din istoria parfumurilor este asa numitul ''Hungary Water'' obtinut in anul 1370 prin distilarea rosmarinului si era completat cu esenta de lavanda si marjoram. Aproape patru secole au trecut inainte sa apara urmatorul nume faimos in parfumerie, iarasi cu ulei de lavanda dar numai din principalele lui ingrediente: ''Eau de Cologne''. La inceput se folosea pentru efectele sale antiseptice, el continea un amestec de ulei de citrice si ierburi, iar mai tarziu va deveni cea mai populara apa de toaleta peste tot in lume.

Conform legendei, patru hoti cutreierau Franta, in perioada ciumei din preajma anilor 1700, jefuind morminte si deposedand de lucruri oameni care cazuseri victime ale ciumei. La început autoritatile i-au neglijat, crezand ca ei vor fi curand morti datorita ciumei. Dar timpul trecea si ei continuau sa prade si sa jefuiasca parand sa ramana imuni la ciuma. In final autoritatile i-au capturat si trebuiau sa-i omoare in afara de cazul in care ei divulgau secretul lor, "Cum puteau ei evita molipsirea de ciuma?" Ei s-au hotarat sa divulge secretul lor si au destainuit ca ei veneau de la o familie de parfumeri ce crease un otet din ierburi care ii proteja de boala. Lavanda era un component cheie in aceasta faimoasa reteta, reteta care a fost folosita pana la sfarsitul anilor 1800.


TEIUL


Calitati curative in utilizarea externa: sedativ nervos in stari de tensiune psihica si in insomnia.Teiul in legende , mituri si superstitii
In Europa si nu numai , nenumarate legende si superstitii sunt centrate in jurul pomului si a florilor de tei. In mod traditional, lemnul de tei era folosit pentru sculptarea unor opere religioase, teiul fiind considerat, pe de alta parte, un copac al satelor si avand un rol foarte important in lumea europeana timpurie. Teiul era vazut drept sacru datorita preferintei pe care o au albinele fata de florile lui si a calitati mierii de tei, fiind numit uneori "arborele albinelor". In unele regiuni, aura sacra a teiului era atat de mare, incat cei care indrazneau sa taie un astfel de copac nu se puteau astepta la altceva decat la pedeapsa cu moartea.
Mastile din sarcofagul lui Fayoum (perioada helenica din Egipt) era confectionate din lemn de tei, lucru ce marturiseste despre caracterul sacru al acestui arbore inca din vremurile antice.
Potrivit legendelor grecesti, teiul era un simbol al dragostei conjugale si al sotiei perfecte, al simplitatii, inocentei si bunatatii. In mod asemanator, in mitologia romana, teiul era considerat o reprezentare a fidelitatii si iubirii conjugale. Potrivit lui Herodot, ghicitorii sciti isi faceau divinatiile cu o frunza de tei taiata in trei parti rasucite apoi in jurul degetelor.

In mitologia greaca, nimfa Philyie a dat nastere, in urma unei legaturi amoroase cu tatal lui Zeus, unui copil monstruos si, pentru a o scapa de rusine, a fost transformata intr-un tei. Intr-un alt mit, se descrie cum Baucis si Philemon, un batran cuplu din Phrygia, a aratat ospitalitate fata de zei si, drept urmare, a fost rasplatiti. Conform legendei grecesti, Zeus si Hermes au luat forma umana si au pornit sa viziteze pamantul deghizati ca niste sarmani calatori. Atunci cand au ajuns in Phrygia si au cautat un adapost, au fost refuzati de toata lumea cu exceptia lui Philemon si a sotiei lui, Baucis. Cuplul a impartit putinele bucate si ultima picatura de vin cu cei doi straini. La un moment dat, Baucis si Philemon si-au dat seama ca oaspetii lor erau zei din cauza faptului va ulciorul lor de vin nu se golea niciodata iar bautura ordinara dinauntrul lui se transformase intr-o minunata licoare. Zeus si Herme si-au adus pe gazdele pe un deal inalt aflat deasupra Phrygiei, dupa care au trimis un potop distrugator asupra pamanturilor inconjuratoare, pentru a-i pedepsi pe oamenii care fusesera ingrati cu ei. Zeus a transformat casa in care fusese primit intr-un templu si le-a fagaduit lui Baucis si Philemon ca le va indeplini doua dorinte: de a servi ca preot si preoteasa in templul sau si ca, atunci cand va veni timpul, va face in asa fel incat cei doi sa moara impreuna. Multi ani mai tarziu, cand au ajuns la capatul zilelor, Baucis a fost transformata intr-un tei, iar Philemon intr-un stejar, ramurile celor doi arbori impletindu-se intr-o stransoare de nedespartit.

Germanii respectau teiul drept un copac "sacru" al indragostitilor, avand capacitatea de a darui fertilitate si prosperitate. In mitologia germanica precrestina, teiul era sacru, intrucat era asociat cu Freya, pazitoarea vietii, zeita a norocului, dragostei si adevarului. Mai mult decat atat, legenda spunea ca teiul nu putea fi lovit de fulger intrucat Freya era sotia lui Wodan, principalul zeu din panteonul germanic.
Adeseori, un tei incarcat de ani marca locul central de intalnire a oamenilor din multe sate si comunitati rurale. Sub un astfel de tei aveau loc consfatuirile de reinstalare a dreptatii si pacii intre oameni, crezandu-se ca acest arbore are puterea de a aduce la lumina adevarul. Teiul a fost asociat cu judecatile chiar si dupa crestinizare, verdictele in unele regiuni germanice fiind date "sub tilia" (sub tei) pana in perioada iluminismului.
In "Nibelungenlied" ("Cantecul Nibelungilor"), o epopee germana medievala bazata pe traditia orala, rememorand evenimente petrecute in triburile germanice intre secolele V si VI, Siegfried si-a castiga invulnerabilitatea prin imbaierea in sange de dragon. In vreme ce se scalda astfel, o frunza de tei s-a lipit de el, lasand pe trupul lui un loc neatins de sangele de dragon, loc devenit singura lui zona vulnerabila.
In folclorul din Polonia, se credea ca teiul poate oferi protectie contra spiritelor rele si a fulgerelor. Acest copac era amplasat de obicei in fata caselor, pentru a impedica raul sa intre in ele. De asemeni, teiul era un simbol al norocului, credintei, familiei si vietii fericite. Intr-o legenda poloneza straveche se spune ca nu este de bun augur sa tai un copac de tei, intrucat acest lucru va aduce ghinion si necazuri atat taietorului cat si familiei lui. Tot in Polonia, teiul este asociat cu Fecioara Maria, despre care se spune ca a fost adesea vazuta printre ramurile acestui arbore. Chiar si in zilele noastre, in unele regiuni poloneze pot fi vazute mici capele la marginea drumului, adapostite de crengile teilor. De vreme ce teii sunt favoritii Maicii Domnului, se crede ca rugaciunile de sub coroana lor au mai mari sanse de a fi ascultate .
In Estonia si Lituania, femeile aduceau sacrificii in fata arborilor de tei, rugandu-se sa le fie daruite fertilitate si liniste familiala.
In lumea crestin-ortodoxa slava, lemnul de tei era preferat mai ales pentru pictarea icoanelor. Doua opere ale vestitului pictor Andrei Rubliov, "Sfanta Treime" si "Mantuitorul", avand drept suport lemnul de tei, pot fi admirate si astazi in galeriile Tretiakov din Moscova.

In crestinism, teiul este un arbore sacru, gratie, se pare , parfumului suav al florilor lui. In Evul Mediu din Europa occidentala, teii erau plantati in mod obisnuit in preajma bisericilor. Teiul este asociat cu Sfanta Walburga. Capela in care traia aceasta, in Bavaria, se spune ca avea forma unui copac de tei si era inconjurata de o multime de astfel de arbori.Sfanta Walburga a devenit faimoasa dupa moartea ei, datorita vindecarilor realizate gratie uleiului ce izvora in mod miraculos din mormantul ei. In legendele populare se spune ca apropierea ei fata de tei era mult mai intima, ea fiind uneori vazuta zburand pe o matura facuta din crengile arborelui ei preferat.

In astrologia celtica, oamenii nascuti sub semnul zodiei Teiului (11 martie - 17 martie) par a fi inclinati sa accepte netulburati tot ce li se intampla in viata. Ei detesta luptele, lenea si pierderea de timp. Teii se refera la persoane ce fac adesea sacrificii pentru prietenii lor. Ele poseda multe talente, dar le lipseste tenacitatea de a face ca darurile lor inascute sa evolueze. Nativii din zodia teiului pot fi uneori gelosi si mustratori, dar sunt foarte loiali in dragoste. Oamenii "tei" iubesc viata, dar, in ciuda remarcilor celor din jur, nu inceteaza a se minuna de faptul ca ideile si visurile lor sunt mult mai frumoase decat realitatea. Cu o imaginatie foarte bogata, cei nascuti in zodia teiului au tendinta sa priveasca lumea prin niste ochelari roz-bonbon. De fapt, ei sunt adeptii unui ideal pe care reusesc cu usurinta sa il transmita si altora ce au predispozitia de a vedea viata intr-o maniera mult mai atragatoarea decat cruda realitate.

In astrologia clasica si paganism, teiul inglobeaza urmatoarele asociatii:
- Semn zodiacal: Gemeni, Sagetator, Taur; - Astre specifice: Jupiter, Mercur si Soare
- Sarbatori: Beltane, Litha, Ostara
- Element: aer; - Energie: Yin; - Gema: agata
- Zeu: Odin; - Zeita: Arainrhod, Freya, Frigg, Ostara, Venus
- Pasare: turturica
- Utilizare magica: atragerea dragostei, echilibrarea energiei, neutralizarea negativitatii.


MELISA

 Melisa poate fi utilizata in cura de fond in cazul nervozitatii.Ea da rezultate bune si in perioadele de depresie sunt de epuizare nervoasa. Imbunatateste memoria. Impartaseste proprietatile analeptice ale mierii si ale laptisoului de matca. Planta a fost asociata in special cu tulburarile nervoase, cu inima si emotiile, a fost folosita pentru anxietate, melancolie, pentru a consolida si revigora spiritul vital.Uleiul esential de melisa este un puternic antiviral, calmeaza durerile de cap, ajuta la echilibrarea emotiilor, reduce agitatia, imbunatateste calitatea vietii, este calmant, reconfortant, sedativ, fortifiant, euforizant, bactericid, antialergic si inaltator. Alte utilizari:ulceratii acute si cronice, prurit, herpes, atralgii din guta, eczeme, halena bucala, contuzii - sub forma de bai locale, cataplasme, gargara.
Planta rezista chiar si sub zapada la -20 grade Celsius. Este una dintre putinele plate care isi pastreaza proprietatile in aceste conditii.
Utilizari magice: inmuiati in vin pentru 3 ore, scoateti planta si serviti impreuna cu prietenii si cei dragi. Planta mai este folosita in ritualurile de asigurare a succesului.

Aromoterapie: uleiul esential de melisa/roinita este mai scump datorita cantitatilor necesare de material vegetal, intre 3,5 si 7 tone pentru obtinerea unui kilogram de ulei esential. Uleiul care rezulta din aceasta planta are un miros dulce si este un lichid de un galben deschis. A fost numit “elixirul vietii” de catre medicul roman antic, Avicenna.
Kurt Schnaubelt spunea: “modul in care uleiul de melisa combina o componenta antivirala excelenta cu o putere sedative raspandita, dar linistitoare  este greu de imaginat. Prin complexitatea, puterea si blandetea sa, uleiul de melisa ilustreaza perfect modul in care natura de-a lungul timpului a reusit sa functioneze tot timpul mai bine decat medicamentele sintetice.”

Planta cu parfum dulce apreciata de albine, roinita sau melisa a fost dintotdeauna asociata cu aceste insecte, de unde si numele sau, derivate din melissophyllon, care inseamna in greaca ,,frunza albinelor’’. Medicii arabi din secolul al X-lea o utilizau pentru prepararea unui tonic despre care se spunea ca alunga melancolia – mai ales la femei – si era considerat activ impotriva tulburarilor nervoase in general. Melisa este componenta esentiala a legendarii ape de melisa a carmelitilor (care mai contine coaja de lamiie, coriandru, mosc, scortisoara si cuisoare), creata in 1611 si careia i se atribuiau o multitudine de virtuti benefice.

Melisa (Melissa officinalis) se numara printre rarele plante ce nu reprezinta nici un pericol pentru femeile insarcinate (dacă acestea se limitează la trei ceati pe zi, dozate cu doua linguri la un litru de apa).
Cercetarile ulterioare evidentiaza faptul ca aceasta planta, in afara de uleiurile eterice, mai contine urmatoarele substante: citralul (o aldehida nesaturata din clasa terpenelor, ce prezinta o izomerie geometrica), citronelolul (un alcool nesaturat), taninuri, rasini, saponine, acidul succinic, cafeic, vitamina C (pana la 15 la suta, din substanta uscata), geraniol si un principiu amar.
Datorita substantelor mai sus amintite, melisa are urmatoarele proprietati: antispastice (diminueaza contractiile), carminativa (calmeaza durerile abdominale si expulzeaza gazele din intestin), coleretice (mareste si excita secretiile biliare), eupeptice (regleaza digestia stomacului), tonice, sedative.
Se recomanda in boli de stomac, ficat, astm, anemie, balonari, indigestie, intepaturi de albine, viespi, slabirea memoriei, boli de plamani, maladia Parkinson, ameteli.
Se administreaza sub forma de infuzie 1% si se bea circa 250 ml (1/4 l) de ceai pe zi, in special, dupa masa.
Intra in compozitia ceaiurilor laxative si anticolitice.

Apicultorii folosesc melisa la prinderea roiurilor si dezinfectarea stupilor.
Melissa este una dintre nimfele care i-au salvat viata lui Zeus. L-au ascuns de Cronos, tatal lui care ii pusese gand rau si l-au hranit cu lapte si miere. Cand Zeus a devenit stapanul Olimpului, a facut-o regina albinelor.
Mentionez din nou ca melissa inseamna albina in limba greaca si nu e intamplator ca apicultorii folosesc si astazi roinita la prinderea roiurilor si dezinfectarea stupilor. In limbaj popular, melissa se mai numeste si „floarea stupului”, pentru ca mierea din roinita are un parfum aparte si foarte multe proprietati curative.
Ca mai toate plantele medicinale uzuale, si melissa a fost supusa cercetarilor medicale de ultima ora. Ea este oricum mentionata de medicii greci si romani, dupa cum dovedesc scrierile lui Theophrast sau Varro care au trait in antichitate, dar si de celebrul medic si chimist Paracelsus din secolul XIV.
Acestia spuneau ca roinita este cea mai buna planta pentru bolile de inima. La aceeasi concluzie au ajuns si cercetatorii contemporani, care au facut analize unor persoane cu afectiuni cardiace, inainte si dupa tratamentul cu roinita. Imbunatatirea starii lor a fost evidenta.
Efecte excelente in tratarea migrenelor si insomniei
Melissa contine o cantitate mica de ulei volatil ce miroase asemanator cu lamaia si are efecte extraordinare in cazul dementei severe – dupa cum arata un studiu efectuat pe 70 de oameni cu probleme grave de dementa, pe durata a 4 saptamani.
Frunzele de roinita au efect usor sedativ si de ameliorare a starii de spirit, de aceea pot fi folosite pentru a trata problemele de somn, anxietatea, depresiile ai traumele emotionale. Grecii numeau roinita inca de acum 2000 de ani "elixir de viata lunga", datorita actiunii ei benefice asupra oboselii intelectuale, a insomniei, a nevrozelor sau pentru calmarea tahicardiilor. Are efecte excelente contra insomniei si a migrenelor. Este un leac natural verificat impotriva asteniei de primavara si impotriva asteniei in general.

Preparatele din roinita au efecte remarcabile in reglarea activitatii sistemului nervos. Sunt recomandate profilactic pentru afectiuni cum ar fi pareza faciala, boala Parkinson (in faze incipiente), Alzheimer.
Se dovedeste eficienta, de asemenea, in disfunctii gastrointestinale - flatulenta, crampe si greata, mai ales cand acestea sunt agravate de stres si tensiune. In colita de fermentatie, roinita este unul dintre cele mai puternice remedii vegetale, inhiband dezvoltarea excesiva a bacteriilor de fermentatie in colon, eliminand spasmele si diminuand inflamatia.
Mentine tineretea celulelor din organism.

Roinita are si o actiune antivirala. Cercetatorii germani au dovedit ca persoanele carora abia le-a aparut un herpes pe buze s-au vindecat mai repede folosind o crema pe baza de roinita, comparativ cu persoanele care au primit un tratament alopat. Preparate pentru uz extern au fost folosite si pentru a trata simptomele inflamatorii provocate de virusul hepatic, si au dat rezultate bune.
Cercetari recente au confirmat faptul ca roinita are si un efect antioxidant, ceea ce inseamna ca mentine tineretea celulelor din organism prin anularea proceselor de formare a radicalilor liberi in moleculele din sange, responsabile de imbatranirea tesuturilor.


VITA DE VIE

Ca uz extern se recomanda: regenerarea parului, si a pielii, tonic.
Strugurii ocupa un loc considerabil in mitologia greaca si latina. Dionisos, fiul lui Zeus, - alias Bachus in mitologia latina - a cunoscut de mic euforia ascunsa in miezul acestui fruct.
Lasat in grija nimfelor, micului Dionisos i s-au dat in loc de jucarii, boabe de struguri. Si tot ele au incercuit fruntea acestui zeu frumos si vesel cu ghirlande verzi si struguri aurii si dulci. A fost astfel primul care a gustat din betia atat de vesela de care au profitat nimfele si satirii.
Ajuns barbat in toata firea, Dionisos a pornit sa imprastie in lume rodul parfumat si imbatator  al vitei de vie. Umbla intr-un car tras de lei si tigri si era urmat de un cortegiu galagios format din nimfe si satiri, care dantuiau si cantau in jurul lui, iar vinul curge garla.
In cinstea acestui zeu al vitei de vie, ocrotitor al viticultorilor, se organizau serbari cu fast si mult antren - elinii le numeau orgii, iar latinii, bachanale.

Vita de vie
Vita de vie era cunoscuta cu mult inaintea Mantuitorului. In Geneza (9:20), se spune ca Noe cultiva aceasta planta "imbatandu-si" simturile cu produsul ei rubiniu. Vinul era foarte apreciat si in Grecia antica, dar, in general, era consumat indoit cu apa.
Acest obicei a fost preluat si de romani, care au plantat vita de vie in teritoriile cucerite din Africa, Spania, Iliria si altele. La noi, licoarea bahica a cunoscut si o perioada de "prohibitie". Ptr. ca dacii de pe vremea lui Burebista se intrecusera cu gluma in privinta consumului de vin, regele - sfatuit de preotul Deceneu - a hotarat distrugerea tuturor acestor culturi. Totusi cand romanii au cucerit Dacia, cultivarea vitei de vie era din nou in floare.

In Antichitate, vinul se pastra in amfore de ceramica cu gatul subtire, iar gurile acestora erau astupate cu carpe inmuiate in ulei, ptr. a se opri continuarea fermentatiei. De-abia in secolul al XII-lea au ajuns la moda sticlele si dopurile de pluta.
In tara noastra exista la ora actuala peste 40 de podgorii recunoscute pe plan international, semn ca romanii nu si-au pierdut gustul si priceperea ptr. sucul de struguri fermentati.

Cele sapte calitati ale vinului lui Noe
Nu putine sunt legendele nascute din puterea sau calitatile vinului. Ajuns pe Insula Caprelor, Ulise a urcat pe tarm impreuna cu cativa tovarasi, putina hrana si un burduf mare de capra cu un vin rosu, tare.
Datorita acestuia a reusit Ulise si restul echipajului ramas in viata sa scape din pestera ciclopului Polifem. Cand i-au dat uriasului sa soarba din licoarea ametitoare, Polifem, care nu cunoscuse pana atunci sucul de struguri, a cazut, pur si simplu, beat de mort.
In Biblie, Noe a cunoscut si el cateva patanii puse pe seama vinului. Cand a iesit din Arca, la sfasitul potopului, a intalnit un tap. Animalul se infrupta cu nesat din crengile de vita care cresteau din abundenta. Starea evidenta de euforie si de veselie a bietului patruped l-a indemnat pe Noe sa cultive vita de vie. Si, cum se lamenta el, Satana s-a oferit sa-l ajute, sugerandu-i sa stropeasca via cu sangele a sapte animale. Anul urmator, via a rodit un fruct suculent, care purta caracteristicile animalelor sacrificate. Cand Noe a inceput sa bea din vinul aromat, a simtit ca devine: "curajos ca un leu, puternic ca un urs, nemilos ca un tigru, artagos ca un caine, siret ca o vulpe, guraliv ca o cotofana, galagios ca un cocos".

Exista nu mai putin de 450 de referiri la vin si la vita de vie in Sfintele Scripturi. Profetul Isaia a scris un cantec al vitei de vie. La nunta din Caana, Isus a transformat apa in vin. La Cina cea de Taina, vinul a devenit sangele lui Hristos.

Substantele din struguri
Strugurii contin potasiu, care ajuta la eliminarea surplusului de apa din celule.
Acizii si enzimele din struguri reechilibreaza schimbul de materii, favorizeaza arderea grasimilor si, in plus, activeaza functiile ficatului si ale rinichilor, eliminand toxinele din organism.
Elementele nutritive specifice fructelor usureaza digestia, impiedicand constipatia.
Substantele numite procyanidine, care se gasesc in special in strugurii negri si brumarii, reprezinta un factor important in apararea inimii. Aceste substante scad hipertensiunea si nivelul colesterolului.
Aceleasi procyanidine protejeaza pielea de influenta substantelor nocive din atmosfera si de actiunea razelor solare. Impreuna cu siliciul care se gaseste in coaja boabelor de struguri, redau elasticitatea si prospetimea tenului.
Vitamina B si magneziul din struguri sunt un adevarat balsam pentru persoanele prea nervoase.

Taninii care se gasesc in struguri intaresc sistemul de aparare al organismului,neutralizand actiunea virusilor si a bacteriilor.

<<Fragmente din diverse scrieri din povesti si legende despre plante>>

Sa va fie de leac!
Daniela Dumitru

duminică, 11 ianuarie 2015

DE VORBA CU LINISTEA

La povesti cu un copil de 4 ani...

* Dani, ce inseamna liniste?
Mami striga la mine mereu suparata „Liniste!”, „Vreau liniste!” si azi a zis „Pot sa am si eu liniste, cand stai langa mine?”
* Ce faceai tu cand mami ti-a zis astazi ca vrea sa aiba liniste?
* Ma jucam si vorbeam cu animalele astea. Si cand a zis asa, m-am jucat in continuare si le-am cantat la ureche.
* Cand iti spune in alte zile, ce faci, de ce se supara asa pe tine?
* Imi spune mereu cand ma joc si cand vorbesc asa cum vorbesc eu mereu.
* Uite te intreb ceva „Daca eu vorbesc acum, tu poti sa te joci in continuare si sa nu ma vezi si sa nu ma auzi pe mine? Cand mami iti spune sa faci liniste, tu poti sa te joci si sa vorbesti in continuare in liniste?
* Eu pot mereu sa fac asa... <Rade ca un smecher mic> J
* Asta inseamna linistea pentru tine. Tu poti sa ai liniste cand eu vorbesc, sau cand mami vorbeste langa tine. Poti sa te joci si sa vorbesti cu animalele orice ar fi. Linistea ta exista, e o bucatica din tine in galagia asta a oamenilor mari J
* Dar mami de ce nu poate sa faca asa ca mine? Ca e usor.
* Mami si alti oameni, au nevoie sa caute linistea, ca ei au pierdut-o. Ei cred ca e greu de gasit. E greu sa gasesti linistea de langa tine cand nu o mai gasesti in tine.
* Pot sa cant acum langa tine sa vedem daca tu o sa strigi la mine „Liniste!”?
* Sigur ca poti, dar s-ar putea sa vreau sa cant si eu cu tine, ca mie imi place sa ma simt ca tine cand sunt langa tine J
* Cum adica ca mine? Ca tu esti Dani.
* Adica sa ma simt copil.
* Eu cred ca esti copil putin mai mare ca mine.
* Dani, eu cand dorm cred ca atunci vine linistea. Asa zice si mami, sa dorm in liniste.
Cand visez inseamna ca linistea a plecat?
* Daca poti sa dormi in liniste, inseamna ca visezi tot in liniste.
* Daca ii spun eu lui mami sa doarma in linste, ea va cauta linistea noaptea si o va gasi. Daca nu o gaseste ziua, sa o caute cand doarme, ca atunci si eu dorm.
* Tu vrei ca mami sa aiba liniste, de aceea m-ai intrebat ce este linistea?
* Eu cred ca daca mami s-ar juca cu mine si ar canta cu mine cu animalele, nu ar mai striga la mine „Liniste!”
Si ne uitam impreuna la mami care ascultase plangand in liniste povestea noastra despre liniste...
* Mami de ce plangi?
* Plang pentru ca sunt fericita ca stiu ca prin tine descopar ce e linistea...

„Cand nu-ti gasesti linistea in tine insuti, zadarnic o cauti in alta parte” – Francois de la Rochefoucauld

Multumesc copile! Multumesc mamei! Multumesc linistei!


Cu drag, 

joi, 18 decembrie 2014

SARCINA IUBITA!

FRICILE, ATACURILE DE PANICA, DEPRESIILE IN TIMPUL SARCINII

Auzeam de curand de la o viitoare mamica „Parca a devenit o mare moda sa ai atac de panica in timpul sarcinii”.
Moda scuza cauzele? Deloc!
De unde vine? De ce mie? De ce imi e frica, ca ma stiam mare curajoasa? De unde vine depresia, ca sarcina ar trebui sa imi ofere o stare de sine foarte buna?
De unde emotiile confuze?
Intrebari multe...
Medicul zice ca de la stress, anxietate, anumite afectiuni existente, de la multe altele si de la „cauze necunoscute”.
Tabloul poate parea infiorator si pentru cei din preajma. Daca un om fara suferinte aparente face un atac de panica, probabil ca panica creeata in jur nu este la fel de mare ca atunci cand este vorba despre o femeie insarcinata. In majoritatea cazurilor este declansat brusc, fara semne de avertizare, fara o cauza anume, este insotit de cresterea ritmului respiratiilor, a tensiunii arteriale, de palpitatii, transpiratie si altele in functie de fiecare femeie. Ceea ce este intalnit in majoritatea cazurilor este sentimentul de pierdere a controlului, frica de ceva, fara a putea fi descris ce anume, frica de moarte. In cazul femeii insarcinate frica din atacul de panica vine din ideea ca ceva rau s-ar putea intampla fatului, femeia avand sentimentul matern protector activat la maxim, grija pentru ea este pe locul doi. Am observat ca atacurile de panica sunt de o mai mare intensitate si desfasurare seara, noaptea, fata de dimineata sau in cursul zilei.
Adesea femeile insarcinate nu spun medicului, sotului, prietenelor, mamei, despre influentele mediului de lucru, societatii, locurilor frecventate, tocmai pentru ca de cele mai multe ori nici nu constientizeaza influenta acestora asupra mentalului.
Am descoperit de multe ori, in timpul atacurilor de panica, ca erau declansate de amintirea unei simple aluzii la sarcina din partea unui strain, om de pe strada, sau cunostinta, la ceea ce „s-ar putea intampla in timpul sarcinii” . De atat de putin este nevoie uneori pentru pierderea echilibrului.
 Si zicem ca lectiile invatate, ar trebui sa nu se mai repete, dar dupa nenumarate experiente, as putea spune ca femeia insarcinata are lectii dure si ii este pusa la incercare continuu pe timpul sarcinii, dorinta de-a fi mama, intelegerea misiunii de mama, constientizarea iubirii neconditionate.
Comunicarea cu cel ce va veni si i-a fost dat in ingrijire, poate fi afectiva sau poate lipsi. Cum asa? Frica ne desparte de latura afectiva si ne scoate la suprafata instinctul de animale protectoare. Frica ca ceva grav s-ar putea intampla, chiar aduce de multe ori acel ceva grav. Frica de singuratate, chiar aduce singuratate si alungarea inconstienta cu gandul a Divinitatii. Frica nebanuita de responsabilitate, a dus si duce in continuare la intreruperea sarcinii, la fel si frica de necunoscut si neputinta.
Ziceam candva ca frica nu exista. Ori de cate ori simteam frica de ceva „ma tratam” rapid cu afirmatia asta. Ba frica exista si o putem transpune usor din mental in fizic si singuri o materializam si o traim apoi, exact cum am construit-o mental in cele mai mici detalii.
De cate ori sunt in preajma unei femei insarcinate, a unui bebelus nou-nascut, simt ca asta este unul dintre cele mai frumoase daruri pe care Dumnezeu le-a lasat Vietii din Iubirea Lui. Si undeva interior fiecare femeie care poarta in pantec un suflet, simte si stie asta, fara dubii si se simte mangaiata de Maicuta, Imbratisata de Duhul Sfant, cu Iisus in inima si cu Dumnezeu alaturi si toti Ingerii protectori zi si noapte de veghe. Daca si-ar aminti de toate astea in prag de atac de panica, in cuprinsul oricarei frici adanci, in mijlocul depresiei, nimic nu ar mai exista. Ar zice atunci „Hei, arata-mi frica, s-o vad unde e...”
Inca ceva ce am tot intalnit este cautatul pe internet a tot soiul de informatii, toate se stocheaza intr-un sertaras si cand nu mai incap, ies in plan emotional si fizic, frici de tot felul care declanseaza la un moment dat sirul atacurilor de panica (de cauze necunoscute).
Ceva frumos se pierde in timpul acestor procese in care mintea are framantari si macina continuu ganduri de frica si panica ca ceva rau s-ar putea intampla. Comunicarea cu sufletul din pantec, este pusa uneori pe planul doi si viitoarea mamica se simte doar purtatoarea in plan fizic a unei vieti si toata perioada minunata se transforma intr-o sarcina greu de suportat. Am auzit de multe ori „Sarcina asta e o povara”, „Sarcina asta ma mai chinuie mult”, „Abia astept sa scap”, „Daca stiam ce ma asteapta, nu ma legam la cap”, „A doua oara nu mai fac” .........................................................................................
In tot timpul cel minunat cand bebic se pregateste sa vina, e atat de mult de comunicat, atat de multe spune de cand e acolo si-si face de cap, atatea mesaje are pentru mama, tata, frati, cei ce vin cu toate sentimentele in preajma. Deja simte si transmite de acolo prin inima catre inimi, asteapta inimi deschise ca „o terapie facuta si inca nenascuta” J
Cine a simtit asta stie ca nu poate fi descris in cuvinte pamantesti...
Asa ca as zice, sa lasati atacurile de panica, mai ales cand nu e terapeutul prin preajma si ganditi-va ca e cineva mai aproape, nici nu se poate mai aproape de atat. Intrebati pe cel din interior ce vrea, cine e, de unde vine si o sa primiti leacul Divin pentru depresie, frica, panica si o sa radeti apoi de toate starile astea, nu o sa credeti ca le-ati fi avut vreodata.
Si cautati „codul secret” de comunicare, pe care fiecare spirit il are, vine cu el la intrupare, tanjeste sa-l auda si sa-l simta. Sunt doar doua cuvinte, valabile si recunoscute in orice colt de lume si de univers: TE IUBESC!














SARCINA IUBITA TUTUROR MAMICILOR!
DOAMNE AJUTA!
Cu drag,
Daniela Dumitru